Ce nutrienți le lipsesc bărbaților din România: România comparată cu lumea

Cuprins

1. Bărbații din România: unde vede modelul lipsuri
2. România și lumea: primii trei nutrienți în alte țări
3. Nutrienții la care bărbații rămân mai des sub necesar
4. Cum citiți cifrele
5. De ce alimentația din România nu ajunge
6. Ce să mâncați
7. Dacă vreți să vă verificați mesele obișnuite
8. Când să mergeți la medic
9. Întrebări frecvente
10. Surse
11. Citiți în continuare

Bărbații din România: unde vede modelul lipsuri

Din datele publicate ale studiului: proporția estimată a bărbaților de peste 20 de ani cu aport insuficient în România și la trei vecini, plus locul României între 70 de țări (1 = cei mai mulți bărbați sub necesar).

Estimări de model pentru 2018 după Passarelli și colab. (2024), bărbați de peste 20 de ani, grupe de vârstă ponderate după populație. Îngroșat: primii trei nutrienți ai României (fără iod, seleniu și vitamina D; vedeți „Cum citiți cifrele”). Locul între cele 70 de țări pe care le-am extras din date.

• Magneziul este singurul nutrient la care România stă în treimea de sus a lumii. Vine mai ales din leguminoase, semințe, nuci, verdețuri și cereale integrale.
• Zincul și vitamina C urmează, dar cu procente sub cele ale multor țări: zincul la jumătatea clasamentului, vitamina C spre coada lui.
• La vitamina E, România este pe locul 69 din 70, adică printre cele mai mici procente: uleiul de floarea-soarelui și semințele, foarte folosite la noi, sunt surse bune.

România și lumea: primii trei nutrienți în alte țări

Primii trei nutrienți cu aport insuficient la bărbații de peste 20 de ani, după aceleași estimări:

Datele publicate de Passarelli și colab. (2024), estimări pentru 2018, bărbați de peste 20 de ani, ponderate după populație. Fără iod, seleniu și vitamina D.

• Magneziul apare în primii trei în aproape toate țările din tabel (România, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Italia, Spania, Japonia): o problemă a regiunii și a lumii, nu doar a noastră.
• Vitamina E este în primii trei în Ucraina, Serbia, Italia, Spania și Germania, dar la noi, după model, lipsește rar.
• Calciul este o problemă mai mare în Ungaria, Bulgaria și Polonia decât în România.

Nutrienții la care bărbații rămân mai des sub necesar

Studiul a comparat și sexele. Comparați în aceeași țară și grupă de vârstă, bărbații au rămas mai des decât restul populației sub necesar la acești șapte nutrienți:

• Magneziu
• Zinc
• Vitamina C
• Vitamina A
• Vitamina B6
• Tiamină (vitamina B1)
• Niacină (vitamina B3)

La nivel mondial, circa 49% dintre bărbații adulți ar avea prea puțin magneziu, față de 29% din restul populației adulte, iar la zinc 56% față de 45%. Modelul nu explică de ce, dar magneziul, zincul și vitamina C sunt exact primii trei nutrienți ai României.

Cum citiți cifrele

Datele pe țări sunt estimări de model doar din alimentație. Alimentele fortificate (de exemplu sarea iodată sau făina fortificată) și suplimentele nu sunt incluse, deci țările unde acestea sunt răspândite par să stea mai rău decât stau. O parte din calcul preia date de la țări asemănătoare, iar rezultatele pot diferi de anchetele naționale. Citiți-le ca „ce nutrienți sunt sus în România” și „care țară stă mai sus”, nu ca procente exacte. Am lăsat deoparte iodul și seleniul, pentru că datele publicate nu se potrivesc cu totalurile studiului, și vitamina D, pentru că modelul ignoră ce produce pielea la soare. Necesarul de fier al bărbaților este pus sus în model, așa că fierul la bărbați este un semnal slab.

Verificare: Japonia, unde aportul se măsoară național

Cât de bun este modelul se poate verifica acolo unde aportul se măsoară direct. În Ancheta națională de sănătate și nutriție din Japonia (2019), bărbații de peste 20 de ani luau în medie 270 mg de magneziu pe zi, cu 60–110 mg sub recomandarea japoneză, ceea ce se potrivește cu modelul. La zinc însă ancheta arată o medie la nivelul recomandării (9,2 mg), în timp ce modelul estimează 95% sub necesar. Cifrele de model ale Japoniei pentru magneziu, zinc și vitamina B6 sunt deci probabil exagerate. O abatere asemănătoare poate exista și pentru România, de aceea ordinea este mai utilă decât cifrele exacte.

De ce alimentația din România nu ajunge

Nutrienții din fruntea listei românești vin mai ales din alimente pe care o masă bazată pe franzelă, carne de porc, mezeluri și cartofi prăjiți le împinge ușor deoparte:

• Magneziu: semințe, nuci, leguminoase, verdețuri și cereale integrale. Rafinarea îl îndepărtează în mare parte: după tabelele japoneze, orezul brun fiert are de circa 7 ori mai mult magneziu decât cel alb.
• Zinc: carne de vită, brânzeturi, ouă, leguminoase, cereale integrale și semințe de dovleac.
• Vitamina C: legume și fructe proaspete: ardei gras crud, varză murată, citrice, măceșe, cătină. Fierberea îndelungată reduce cantitatea.

Mai multe despre magneziu în articolul deficitul de magneziu la bărbați, iar despre soare și pește în deficitul de vitamina D la bărbați.

Ce să mâncați

Surse ușor de găsit în orice magazin și potrivite bucătăriei românești:

• Magneziu: semințe de dovleac (circa 156 mg la 28 g), migdale (circa 80 mg la 28 g), spanac fiert (circa 78 mg la jumătate de cană), fasole (circa 60 mg la jumătate de cană), nuci și pâine integrală în loc de franzelă.
• Zinc: carne de vită, brânză, ouă, linte, fasole, fulgi de ovăz și semințe de dovleac.
• Vitamina C: ardei gras crud, roșii, varză murată, citrice, măceșe și cătină.
• Vitamina D: pește gras precum somonul (circa 14 µg la 85 g, aproape cele 15 µg recomandate de EFSA), scrumbia și heringul.

O ciorbă de fasole, un pumn de nuci sau semințe și o salată de ardei crud pe zi acoperă mai mulți nutrienți deodată, iar în posturi leguminoasele sunt deja la îndemână. Alimentele legate în cercetări de erecție: alimentele și funcția erectilă.

Dacă vreți să vă verificați mesele obișnuite

Mediile naționale nu vă spun din ce nutrienți are prea puțin chiar alimentația dumneavoastră; asta arată doar o evidență. Să adunați fiecare masă este greu, așa că e mai simplu să fotografiați mesele și să priviți tiparul după una sau două săptămâni.

Estimările după fotografie sunt orientative, nu cantități exacte.

Când să mergeți la medic

Schimbarea alimentației este pentru bărbații care se simt bine. Mergeți la medic, în loc să încercați întâi alimente sau suplimente, dacă:

• oboseala sau lipsa poftei de mâncare durează peste 2 săptămâni, ori slăbiți fără să vreți: poate fi la mijloc altceva decât alimentația.
• aveți palpitații, respirați greu sau cei din jur vă spun că sunteți palid: o analiză de sânge poate verifica anemia.
• durerile de oase sau de spate persistă, ori v-ați rupt un os la o cădere minoră.
• luați un supliment și aveți greață, diaree sau sete care nu trec: opriți-l și mergeți la medic.
• aveți sânge în urină, durere la urinare, febră, sau erecția s-a înrăutățit brusc: mergeți la urolog sau la medicul de familie.

Întrebări frecvente

Surse

1. Passarelli S, Free CM, Shepon A, Beal T, Batis C, Golden CD. Global estimation of dietary micronutrient inadequacies: a modelling analysis. Lancet Glob Health. 2024;12(10):e1590-e1599. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39218000/
2. Passarelli S, et al. Estimări pe țări, vârstă și sex (2018) din studiul de mai sus: depozitul de date al autorilor. github.com/cfree14/global_intake_inadequacies
3. Harvard Gazette. Billions worldwide deficient in essential micronutrients. 29 august 2024. news.harvard.edu/gazette/story/2024/08/billions-worldwide-de
4. Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării din Japonia. Ancheta națională de sănătate și nutriție 2019, partea 1, tabelul 1-2 (bărbați, pe grupe de vârstă). În limba japoneză. www.mhlw.go.jp/content/000711006.pdf
5. Health and Longevity Net (Fundația japoneză pentru îmbătrânire și sănătate). Magneziul: rol și aport zilnic, după valorile de referință pentru aportul nutritiv al japonezilor (2025). În limba japoneză. www.tyojyu.or.jp/net/kenkou-tyoju/eiyouso/mineral-mg.html
6. EFSA NDA Panel. Scientific Opinion on Dietary Reference Values for magnesium. EFSA Journal. 2015;13(7):4186. doi.org/10.2903/j.efsa.2015.4186
7. NIH Office of Dietary Supplements. Magnesium: Fact Sheet for Health Professionals. ods.od.nih.gov/factsheets/Magnesium-HealthProfessional/
8. NIH Office of Dietary Supplements. Vitamin D: Fact Sheet for Health Professionals. ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/

Citiți în continuare

• Deficitul de magneziu la bărbațiDe ce nu ajunge din alimentație și ce să mâncați
• Deficitul de vitamina D la bărbațiIarna, viața în interior și ce să mâncați
• Alimentele și funcția erectilăCe spune cercetarea despre alimentație și disfuncția erectilă